Ce vede bebelusul tau incepand de la nastere - stadiile dezvoltarii vederii la copii

Ar fi minunat sa va vada pe voi, pe mami si pe tati, dar... se pare ca la moda este venirea pe lume in luminile reflectoarelor (vezi ce se intampla intr-o sala de nasteri echipata cum trebuie)! Pentru ca ei sunt niste mici VEDEte de la inceput, nu-i asa?

Stiai ca bebelusul tau din burtica deschide ochii in lichidul amiotic incepand cu saptamana 16 de sarcina? Daca expui burtica la o lumina puternica determini o crestere a ritmului cardiac al bebelusului. Devine mai agitat si... deschide ochii. Acum am o explicatie la faptul ca, fiind la mare prin saptamana a 25-a, imediat dupa ce ma dezbracam pe plaja, incepea sa faca tumbe prin burtica.

Stiai ca multra vreme s-a crezut ca nou-nascutul este orb la nastere? S-a demonstrat insa ca deja din luna a 7-a de sarcina bebele cel nazdravan este sensibil la lumina. Bineinteles ca la nastere nu are o vedere clara, dar il ajuta sa descopere inca de la inceput, lumea! Deja te poate fixa cu privirea si poate urmari un obiect cu o deschidere de 90 de grade. In timp ce te urmareste cu privirea, el poate sa roteasca si capul - dar asta daca obiectul este destul de atragator (contrastant, iluminat sau in miscare) si la o distanta suficienta fata de ochisorii lui (cca 18-22 cm).

ochii bebelusului la 2 luni si jumatate

Daca bebelusul este odihnit si calm, el poate fixa obiecte cu privirea pentru cateva secunde chiar. Asta se intampla la unii bebelusi inca de la nastere, la altii la 2-3 saptamani - asta in functie si de temperamentul lui (vioi, curiosi sau somnolenti). Aceste diferente se datoreaza gradului de maturitate a sistemului nervos si nu influenteaza cu nimic dezvoltarea intelectului pe parcursul copilariei.
In ceea ce priveste acomodarea ochiului, cristalinul nu se modifica atunci cand apropiem sau distantam obiecte. La 3 luni insa, acomodarea cristalinului este excelenta, superioara chiar celei unui adult.
La 4 saptamani urmareste cu privirea o jucarie in miscare, la 6 saptamani se uita la persoana care tine jucaria, campul vizual fiind mai larg de 90 de grade. Dupa 12 saptamani urmareste o jucarie miscandu-si capul. La 6 luni cerceteaza ce se afla in jur intorcand capul pentru a descoperi chestii atractive iar la 12 luni urmareste obiecte care se misca repede.

Nou-nascutul opoate distinge relativ bine obiecte aflate in contrast si apropiate. Dupa 6 saptamani poate distinge o suprafat plana iar in jur de 10 saptamani poate face diferenta intre suprafete concave si convexe.
Dupa 4 luni poate distinge toate culorile asemenei unui adult.
S-a dovedit ca in momentul in care nou-nascutul are o preferinta vizuala pentru obiecte noi, acesta se dezvolta intelectual si are capacitate vizuala selectiva. Copiii care nu au aceasta preferinta pentru imaginile noi este posibil sa aiba mai multe antecedente patologice (de exemplu complicatii la nastere sau postanatale) decat cei care sunt incantati de lucrurile sau imaginile noi.

Sa ne vedem cu bine!
Pernegravide.ro iti recomanda sa citesti acest articol sprijinit pe o perna pentru relaxare :)

Lauzia - sau ce se intampla dupa nastere

Draga mea, felicitari pentru ca vei deveni sau esti deja mama!
Fericirea si nelinistea se impletesc acum intr-o combinatie unica pe care nimeni nu o poate resimti la intensitatea pe care o simti tu.
Uite ce se intampla din punct de vedere fizic: 
Este perioada in care organismul mamei isi revine dupa sarcina si nastere si se numeste lauzie. Incepe imediat dupa expunzia placentei si tine pana la 6 saptamani (cele 40 de zile), pana cand majoritatea modificarilor din timpul sarcinii si nasterii dispar. Imediat dupa nastere sanii isi modifica (si mai mult) volumul si incepe mult-asteptata lactatie.
Uterul (dupa ce este expulzat copilul, placenta si sangele) cantareste aproximativ un 1 kg. Imediat dupa nastere, uterul incepe sa involueze (sa isi micsoreze volumul), astfel ca dupa doua saptamani de la nastere ajunge cam la 300 g iar dupa 6 saptamani cantareste cat era inate de sarcina, adica 50-100g. Tot acum, uterul se contracta. Pana in a 4-a sau a 5-a zi, scurgerile sau lohiile sunt mai consistente si de un rosu aprins, inchis. Pana in ziua a 15-a devin rozalii iar pe la 4 saptamani devin albe. Cam 15% din proaspetele mamici prezinta inca scurgeri la 6 saptamani dupa nastere. La 3-4 saptamani mai poti avea o mica sangerare de 3-4 zile si care nu este o menstruatie ci este cauzata de modificarile hormonale.
Dar ce se intampla din punct de vedere psihic?

gravidutele au intotdeauna prioritate!

Nu am inteles niciodata de ce, daca dai o simpla cautare pe google cu "ce se intampla dupa nastere din punct de vedere psihic" apare... depresia post-partum! Uau! De ce, din moment ce doar 15% din mamici sufera de asta?
Am sa bat campii cateva pasaje despre expetrienta mea, mama de doi baieti nascuti prin cezariana (chiar daca, cel putin la primul, mi-am dorit tare mult sa-l nasc natural - complicatii..), diferenta dintre ei fiind de 2 ani si 4 luni. Acum cel mic are doua luni si ceva. La Stefan am fost nespus de fericita insa al naibii de speriata de tot ce iesea din standarde si de noua turnura pe care o luase viata mea de femeie la 30 de ani. 30 de ani de viata sociala foarte intensa, o afacere persoanala, o energie debordanta si dorinta de a fi apreciata din punct de vedere social. STOP! Am avut senzatia ca mi s-au scufundat toate barcile si ca am fost prinsa intr-un vartej de schimbat scutece, alaptat, gatit, facut curat, raspuns la telefoane, afacerea cu perne care luase un avant nesperat si lipsa acuta de odihna - toate astea nu se mai terminau. Eram ca intr-o inchisoare, inchisoarea propriei mele vieti... pentru ca fraiera de mine credeam ca in continuare pot sa fac totul de una singura, nu vorbeam despre problemele mele cu nimeni, din contra, afisam o fata de mamica fericita, ideala chiar, si nu stiam ca orele de nesomn se contorizeaza cu o foarte mare precizie acolo sus, in creieras! Asa ca la 3 luni am fost pentru prima data la un psiholog care m-a sfatuit sa traiesc si sa ma bucur de ceea ce mi se intampla impreuna cu copilul meu, sa ma odihnesc si sa devin constienta ca este doar o perioada trecatoare din viata, o perioada despre care am sa regret ca nu m-am bucurat de ea. Mi-am revenit partial. La un an a urmat o alta depresie din nou, din cauza nesomnului. Iar am apelat la alt psiholog (regret si acum ca am cunoscut acea persoana care isi spunea asa) care mi-a prescris niste somnifere... Un concediu la mare, in urmatoarea saptamana, chiar daca impreuna cu copilul de un an cu noi, m-a ajutat sa trec peste depresia zdravana in care cazusem. Da, cam asta a fost la primul copil.
La mezin e alta situatie. Intr-un weekend in care cel mare a fost la bunici mi-am dat seama cat e de usor sa ai doar un bebelus in casa! Uau, parca eram in vacanta! Dar e foarte frumos, chiar daca e a dracului de greu. Nu va spun cat timp mi-a trebui ca sa scriu articolul asta, intre scutece, tinut in brate, pus pe oala si hranit, jocuri si alte povestiri, aerosoli (ca-s raciti amandoi), perne si alte perne pentru gravide... Dar nu am depresie. Pur si simplu nu mai am timp de depresie, ca sa citez o prietena de-a mea care are 3 copii la diferenta mai mica de 2 ani intre ei.
Deci, daca ai nascut si te ia frica, gaseste-ti sotul, mama, soacra, prietena sau pe cine vrei tu, pune-i sa te asculte, sa te ajute si baga-ti piciorul: tu ai un copil! In primul rand tu trebuie sa te obisnuiesti cu noul TU cu care te-ai confruntat cu un tzunami de transformari fizice si psihice. Tu, care esti creatorul copilului vostru si care poarta cea mai mare responsabilitate din cate exista pe lumea asta. Iubeste-te si lasa-i pe ceilalti sa-si faca celelalte griji! Nu este nicio nenorocire daca chiuveta nu e spalata, vasele murdare si rufele neintinse. Sigur se va gasi cineva sa le faca si pe astea. Tu ai grija de tine si copil, cel putin pana la cateva luni.
Nu mai vorbesc despre kilogramele in plus si burta: se vod duce. Incet, cu putina dieta si un pic de efort, dar se vor duce. Doar sa ai incredere.

Ca sa inchei: pernegravide.ro a fost creeat ca sa usureze odihna gravidelor si eforturile mamicilor, in primul rand pentru ca am trecut eu insami prin aceasta experienta. Bucura-te de fiecare clipa alaturi de bebelus, incearca sa dormi cat de mult ai nevoie si fii constienta ca fiecare etapa este trecatoare!